4
min read
A- A+
read
img
img
img
img
img

Masa rotundă UE a inclus subiecte privind politica UE în domeniul climei și energiei; monitorizarea și partajarea datelor; scenarii de decarbonizare potențiale pentru 2050; și provocări pentru carbon  neutralitate și rolul guvernării pe mai multe niveluri.

După aprobarea Strategiei energetice a UE pentru 2050, UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 80-95% în comparație cu nivelul anilor ’90. Proiectul C-track 50 își propune să ghideze autoritățile publice locale și regionale în prioritățile pe termen lung ale politicii energetice și să le sprijine în diferitele etape de elaborare ale planurilor de acțiuni privind politica durabilă în domeniul energiei și climei. Acest lucru se realizează prin promovarea cooperării pe mai multe niveluri între autoritățile publice și prin asistența pentru elaborarea propunerilor de finanțare pentru autoritățile locale și regionale.

În același timp cu cea de-a patra reuniune a proiectului de la Atena și Ziua Informațiilor grecești  oranizate în cadrul Pactului Primarilor  și a proiectului  C-track 50, a fost organizată o masă rotundă UE pentru a da ocazia autorităților naționale și experților din cele 11 țări C-Track 50 de a-și împărtăși experiențele în drumul lor către planurile de acțiune de succes. Organizată pentru a facilita dialogul între organizații, această masă rotundă UE a inclus subiecte privind politica UE în domeniul climei și energiei; monitorizarea și partajarea datelor; scenarii de decarbonizare potențiale pentru 2050;  provocări pentru carbon neutralitate și rolul guvernării pe mai multe niveluri.

Planificarea acțiunilor și provocări

Masa rotundă a fost lansată cu unele țări care își prezintă planurile de acțiune și provocările cu care se confruntă în timpul punerii lor în aplicare.

Dezbaterea a început cu prezentarea doamnei Charikleia Kloukinioti, de la Ministerul Grec pentru Mediu și Energie. Ea a expus contextul grecesc pentru 2050, afirmând că scopul lor final este de a deveni neutru din punct de vedere climatic. Alexandra Papadopoulou, reprezentantă a Universității Tehnice Naționale din Atena și coordonator al proiectului C-Track 50, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la implicarea locală în obiectivele climatice, deoarece a susținut că măsurile luate de Minister pentru a încuraja guvernanța pe mai multe niveluri sunt foarte generice și, prin urmare, dificil de implementat

Marga Rodriguez, manager al Asociației Agențiilor Spaniole pentru Managementul Energiei, a fost invitată de agenția regională din Asturias, Spania (FAEN). Ea a prezentat planul de acțiune spaniol pentru energie și climă, care se bazează pe o integrare masivă a surselor regenerabile de energie (RES) prin transport și sectorul energiei electrice, asumându-și obiective mai ambițioase (39,5%) decât UE. Cu toate acestea, acest obiectiv ambițios a fost pus în perspectivă de Cartsen Rothballer, manager de proiect la ICLEI Europe, care a menționat problema cărbunelui în integrarea energiilor regenerabile în mai multe țări europene.

 Provocările cărbunelui

Reprezentanții Spaniei, României, Germaniei, Greciei, Poloniei și Ungariei au convenit că toți  împărtășesc aceleași probleme de dependență de cărbune și minerit, împiedicându-i să-și fixeze ținte mai ambițioase

Henrietta Enikő Csató, șefa unității pentru politica de coeziune durabilă a Ministerului Inovării și Tehnologiei din Ungaria, a exprimat dificultățile țării sale de a atinge ținta stabilită de UE (10%) cu o bază energică pentru combustibilii fosili. În același timp, Alicja Nowak, șeful unității la Departamentul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală al Oficiului Mareșal din Regiunea Wielkopolska, a adăugat cum tranziția la RES poate fi complicată prin influența economiei cărbunelui asupra mai multor aspecte ale vieții: locuri de muncă, economie regională etc.

Ca răspuns, Ulrich Laumanns, manager de proiect în Societatea Germană de Cooperare Internațională (GIZ), a vorbit despre modul în care a avut loc o consultare privind reducerea ponderii cărbunelui în Germania și modul în care procesul poate fi exportat și în alte țări.

Cooperare pe mai multe niveluri: nu este o sarcină ușoară

Discuția a trecut apoi la următoarea problemă importantă cu care se confruntă multe țări pentru a-și pune în aplicare planurile de acțiune: cooperarea orizontală între ministere și cooperarea verticală între diferite niveluri de guvernare. George Iliopoulos, director general al EPTA, a menționat că, de obicei, colaborarea dintre nivelurile autorităților publice din Grecia depinde de proiecte, ceea ce nu este util pentru a planifica pe termen lung în viitor.

Potrivit Irinei Nicolau, expertă în eficiență energetică din cadrul Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei din România, situația din România este complexă, deoarece fiecare Minister este responsabil pentru competențe diferite; ceea ce este similar cu situația Croației, așa cum a explicat Velimir Segon, de la agenția regională de energie REGEA din Nord Vestul Croației, care a adăugat problema integrării numeroaselor județe cu planurile energetice individuale.

O altă problemă menționată a fost colectarea de date și schimbul de date în și între țări,  în acest sens Adriana Stavrakaki (EPTA) a informat despre colaborarea lor cu furnizorii de energie pentru a obține date specifice în loc să folosească baze de date naționale. Agenția regională pentru energie din Auvergne-Rhône-Alpes (AURA-EE) a ales, de asemenea, această practică pentru a obține date mai corecte și precise, după cum menționează Patrick Biard, șeful proiectelor UE la AURA-EE. Câțiva participanți ai mesei rotunde au accentuat, de asemenea, importanța exactității, accesibilității și distribuției datelor; iar bariera lingvistică dintre politicieni și experți a fost menționată, de asemenea, pentru a împiedica punerea în aplicare a planurilor de acțiune.

Runda finală de întrebări

La final, o rundă de întrebări a fost prezentată în cadrul  masei rotunde pentru a obține răspunsuri și a discuta  cu diferiți reprezentanți.

Când a discutat despre cele mai eficiente stimulente pentru promovarea și finanțarea măsurilor energetice durabile, Grecia a menționat programul său pentru reconstrucția clădirilor private cu „Economii de energie la domiciliu”, în care proprietarii privați solicită și beneficiază de o dobândă scăzută la împrumuturi, care a permis stimularea pieței. De asemenea, Letonia a explicat investiția de succes în sectorul privat, care chiar dacă determinat creșterea prețului tehnologiei, a stimulat și piața.

În cele din urmă, dezbaterea a vizat rolul agențiilor regionale pentru energie în sprijinirea adaptării la schimbările climatice. Pentru această întrebare, majoritatea țărilor au convenit că rolul agențiilor pentru energie ar trebui să fie consultanți ai autorităților publice și a cetățenilor și sprijinirea trecerii la adaptarea la schimbările climatice.

Concluzii

  • Multe state europene se confruntă cu probleme similare atunci când își pun în aplicare planurile energetice. Prin urmare, proiecte precum C-track 50 sunt deosebit de relevante pentru a aborda aceste probleme la nivelul UE și a le rezolva în fiecare țară participantă pentru a atinge carbon neutralitatea până în 2050.

  •  

    Colaborarea pe mai multe niveluri este una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă țările europene atunci când încearcă să se adapteze la schimbările climatice, dar este, de asemenea, calea cea mai eficientă pentru a obține soluții pe termen lung.

  • Dependența  de cărbune este o preocupare majoră pentru multe țări atunci când decid să treacă la RES. Nu numai datorită procentului de producție de energie, ci și impactului său social și economic.

  •  

    Investițiile în sectorul privat par a fi o soluție bună pentru anumite țări pentru a stimula piața de energie durabilă, ca mijloc de a-și atinge obiectivele.

  • Majoritatea țărilor sunt de acord că rolul agențiilor energetice regionale ar trebui să fie de a sprijini autoritățile locale sau regionale în adaptarea lor la schimbările climatice cu expertiză și competențe.